Draga J.J.,
Imi pare rau ca ne-am cam indepartat in ultimul timp, Am fost primii prieteni cei mai buni (adevarati prieteni cei mai buni) si chiar ne-am completat reciproc.
Nu m-am inteles cu tine bine din prima. Prima oara te-am considerat o fata plina de aere, ce mergea pe urmele iubitei sale mamici profesoare. Nu eram numai eu cea care ganda in felul acesta, dar stii cat de rele pot sa fie fetele atunci cand cineva nu le place dintr-un motiv sau altul.
Nu mai stiu exact din ce motiv si cum ne-am construit prietenia, dar cred ca a inceput pe la orele de biologie, cand eu eram mediatoarea intre tine si S. Da, si ma cicaleai ca imi placea de S., apoi incercai sa ma convingi sa sar pe V. pentru a nu mai ma prosti cu un tocilar (Nu era tocilar, si nu il apar. DELOC). Apoi te-ai certat cu S. din cauza unui caiet tampit, si am fost IAR mediatoare pentru voi doi. Geez.
De cand am terminat pragul 8, nu am mai vorbit. Am iesit o data in oras, dar nu a fost cine stie ce. Dupa ce s-au afisat rezultatele si te-am sunat sa te felicit, erai in stare sa-mi musti capul de pe umeri. Nu inteleg ce te-a deranjat. Stiam ca vrei sa mergi la liceu in oras, dar nu vreau sa stau aici cand am optiuni cu atat mai bune.
Imi pare rau daca am facut ceva pentru a te supara in special, dar nu imi pare rau daca te-am suparat cu ceva ce nu este vina mea. Ma cunosti, sau cred ca m-ai cunoscut. Deci, presupun ca stii regula mea de aur.
Intre mine si scopul meu, nu sta nici dracul.
Nu am renuntat la tine. Sper doar ca tu sa renunti la invidie, fiindca nu este relevanta.
Iti multumesc pentru atat de multe momente placute.
(Inca) Prietena Ta,
Anna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu